PALATUL DE PARBRIZE

PALATUL DE PARBRIZE, instalație, lumină, 2019

Titlul instalației este o parafrază la cunoscutul basm românesc Palatul de cleștar, semnat de Barbu Ștefănescu Delavrancea – un palat măreț, din cristal, năruit din cauza pierderii a patru chei, unde Mânia, Furia și Nebunia au rolul lor principal...

Condusul mașinii în România într-o călătorie de orice tip, fie turistică, fie profesională, a devenit un risc asumat. Ultima imagine a lumii reale memorată de victimă înainte de a muri, este văzută prin parbriz. Iar parbrizul, la rândul lui, reține profilul cranian al victimei. Un troc echilibrat, un cynic-selfie. Potrivit statisticilor publicate de Comisia Europeană, în anul 2018 România a înregistrat cea mai mare rată a accidentelor rutiere fatale dintre toate statele membre – 96 de decese per milion de locuitori, unde media continentală este de 49. În 2019, până în 26 septembrie, au fost înregistrate 25 accidente grave, soldate cu 40 morți și 55 răniți.

De multe ori Mânia, Furia și Nebunia, asociate neatenției, prostiei și alcoolului sunt printre principalele cauze ale accidentelor rutiere. Iar viața, un castel de super-cristal, așa cum sunt aranjate parbrizele din instalație, într-un echilibru care poate fi năruit în oricare din secundele reale, poate chiar asta de acum. Girofarul prevestitor de necazuri poate fi asociat cu stema din coroana împăratului din poveste, care nici nu se mărește, nici se micșorează, ci-l apasă,... adică doar se învârte, așa.

Imaginile de mai sus - înainte de vernisaj.

Sonorul din filmarea de mai sus, în timpul vernisajul, precum și pe durata expoziției, aparține artistului vizual Dragan Vojvodić (Serbia) - Scream, video, 2005 - unul din artiștii invitați la eveniment, amplasat în spațiul vecin instalației mele, Palatul de parbrize. Prin urmare, impactul vizual a crescut considerabil.

 

Și o scurtă filmare din stradă, mai jos

Instalația a fost expusă în cadrul expoziției In Vitro Veritas al grupului Avantpost, deschiderea având loc joi, 24 octombrie, 2019, în spațiul clădirii din Gara de Nord Timișoara.

Proiectul este realizat de Asociația T-ACT, în parteneriat cu Asociaţia Timişoara 2021 - Capitală Europeană a Culturii, cu sprijinul Primăriei Municipiului Timişoara şi al Consiliului Local, prin intermediul programului cultural prioritar ”Timişoara. Capitală Europeană a Culturii 2021”, parte a Programului Cultural TM2021 din anul 2019.