CĂDEREA ÎNGERILOR
expoziţie personală - 19 septembrie 2013, Galeria Helios, Timişoara
Căderea îngerilor, afiș
- Tema aripii şi a zborului m-au
inspirat în urma expoziţiei avute în spaţiul (neconvenţional artistic), aşa numitul „no man’s land” al Aeroportului
Timişoara
, ca parte al amplului proiect personal 980199 INCURSIUNI
http://ciprianchirileanu-art.blogspot.ro/2011/05/incursiuni-980199.html şi
, rezultând monotipiile PENE 1-3, 2003
http://ciprianchirileanu-art.blogspot.ro/2011/06/pene.html
, ca parte al amplului proiect personal 980199 INCURSIUNI
http://ciprianchirileanu-art.blogspot.ro/2011/05/incursiuni-980199.html şi
, rezultând monotipiile PENE 1-3, 2003
http://ciprianchirileanu-art.blogspot.ro/2011/06/pene.html
- Ulterior, în anul 2005, aflat la
marginea unei păduri montane, noaptea, am fost martorul unui fenomen relativ
rar, o feerie de luminiţe ale licuricilor. O încântare vizuală care nu putea fi atunci înregistrată pe suport fotografic sau video, însă interpretată ulterior în seria de
linogravuri – LICURICI. În mitologia românească, licuricii sunt acei ingerii
căzuţi care au păcătuit cu pământencele.
- ÎNGERII sunt entităţi celeste
spirituale care îndeplinesc rolul de mesageri, întotdeauna ai veştilor bune,
între Dumnezeul veşnic şi lumea muritoare. Îngerii căzuţi (damnaţi), sunt
făpturi angelice care s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu. Preluând din
atributele păsărilor, îngerii sunt înzestraţi cu aripi. Dintre păsări, am ales
PORUMBELUL, o creaţie a cerului, păstrătorul sufletului, simbolizând puritatea,
speranţa, erotismul etc, fiind asociat cu naivul sau poetul.
- În dipticul pictorului florentin
Filippo Lippi – Buna Vestire, 1440 –
pe panoul din stânga este reprezentat Îngerul Gavriil. Pe panoul din dreapta,
Sfânta Fecioară este atinsă uşor de „puterea Celui Preaînalt” sub forma unui
porumbel, lumina invizibilă lovind trupul Fecioarei, proiectându-i umbra pe perete.
- În lumea terestră, umbra-urma porumbeilor
pe pământ este proiectată pe asfalt, sub roţile automobilelor, precum căderea
îngerilor... Făcând abstracţie de aspectul
şocant al unei fiinţe moarte pe
caldarâm, imaginea în sine este deosebit de estetică. Odată tema aleasă
– CĂDEREA ÎNGERILOR – a urmat
documentarea pe străzile oraşului, începând din anul 2006, fără a lua în
considerare interpretările teologice ale îngerului căzut.
- Am urmărit strict fenomenul căderii îngerilor în lumea real-urbană,
în interpretare personală – respectiv al îngerului căzut printre oameni, singurătatea
îngerului căzut care-şi caută împlinirea cu o pământeancă, într-o poveste de
dragoste utopică şi tristă (un fragment din textul acestei poveşti fiind
alăturat ansamblului de linogravuri LICURICI - textul de mai jos). DIN PERSPECTIVA DOCUMENTĂRII MELE FOTOGRAFICE POT AFIRMA FAPTUL CĂ FENOMENUL CĂDERII ÎNGERILOR SE PETRECE DOAR ODATĂ PE AN, ÎN PERIOADA DE TRANZIŢIE DE LA PRIMĂVARĂ SPRE VARĂ, din care cauză
proiectul a necesitat timp îndelungat de realizare (2006-2013).
- Consider că două sunt lucrările-cheie
ale prezentei expoziţii: prima – Îngeri,
monotipie, 2013 – un echilibru între două lumi ca într-un „no man’s land”; şi a
doua - Umbra (Licuriciul şi pământeanca),
print digital, 2013 – singurătatea celor două personaje principale din povestea
expoziţiei, o permanentă căutare a unui loc al dragostei ferit de oprobiul pământean.
Pene 3, monotipie
.jpg)
.jpg)
Pană 3, linogravură
.jpg)
LICURICIUL ŞI PĂMÂNTEANCA
(…)
- Uite, acolo!
îmi spuse băiatul… Hai sa vedem!
Ne-am întors în
poiană. În jur, tot ce pădurea putea alerga, zbura sau înverzi, formase un
careu.
Prezenţele
noastre nu deranjau pe nimeni, dar eu m-am oprit, cuprins de o neînţeleasă sfială.
Nu credeam că era locul meu acolo şi m-am retras în întunericul pădurii,
băiatul contopindu-se cu mulţimea de vietăţi adunate.
(...)
- Am văzut totul!
a început să-mi povestească. Bolovanii luminau împrejurul lor la scurte
intervale de timp, până când deasupra ierbii s-au înălţat nenumărate puncte
luminoase, valuri-valuri de licurici… Apoi au apărut, nu ştiu de unde, şapte
uriaşi care au intrat printre licurici, unul după altul. După câţiva paşi, ultimul
dintre ei s-a oprit ridicându-şi mâna. Avea o palmă mare!... Uite, aşa! cât
spatele meu. Din mulţimea agitată a licuricilor, cel care-şi purta lumina cât
mai sus s-a oprit în faţa lui, ascunzându-i-se în pumn. L-a aruncat în iarbă… M-am
întristat, domnule... Atunci am văzut că nu mai eraţi lângă mine. La doi-trei
paşi mai încolo am auzit o şoaptă: „Aşa ne îngropăm noi, licuricii, în linişte,
cu fericire şi neputinţă într-ale răului”. Nici n-am apucat să-i văd faţa. Domnule,
de ce un licurici luminează?
- Întotdeauna un
licurici luminează copile! i-am răspuns.
S-a lipit de
mine, îmbrăţişându-mi picioarele. Buzele sale, lipite de trupul meu, îngânau
aproape răguşit numele mamei lui pământence.
Ale iubitei mele...
(Fragment adaptat
din Înconjurat de iarbă, povestiri CIPRIAN
CHIRILEANU, Timişoara, 2007)
Licuruci, linogravură
.jpg)
.jpg)
Căderea îngerilor, colaj foto
.jpg)
Căderea îngerilor 1-2, linogravură, 10x10 cm, 2013
Căderea îngerilor, fotografie, procesare digitală, print digital, 50x70 cm, 2013
Căderea îngerului, fotografie, procesare digitală, print digital, 400x50 cm
.jpg)
detaliu
Căderea îngerilor 1, monotipie
Căderea îngerilor 2, monotipie
Căderea îngerilor - Licurici
Cădereaîngerilor 3, monotipie
Căderea îngerilor 4, monotipie
Îngeri, monotipie
.jpg)
Căderea îngerilor - Îngeri
.jpg)
Umbra (Licuriciul şi pământeanca), fotografie, procesare digitală, print digital
+-+detaliu.jpg)
.jpg)
(foto: Andrei Cherăscu)
MAKING OF... (foto Renée Renard)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
„Căderea îngerilor”, expoziție la Galeria Helios
(...) Fascinat de tema zborului,...
Cornel Florin Seracin, Timișoara, 27 septembrie 2013
....................................................................
