joi, 9 iunie 2011

PICURI, Fundaţia Rubin (Cafeneaua Papillon), Timişoara


PICURI 1


Sunt lucrări realizate dintr-un impuls spontan, marcat fiind de trecerea bruscă în nefiinţă a unui bun prieten, cu câteva zile înainte de vernisaj - în nopţile respective mi se repeta acelaşi vis cu imaginea unui (același) personaj care plângea. Lucrările continuă curgerea „deochi”-urilor din expoziția nu de mult încheiată http://ciprianchirileanu-art.blogspot.ro/2011/06/deochi.html   . Picurii - fâşii verticale de diferite griuri valorice pe întreaga suprafaţă, în zona centrală rămânând un singur spaţiu alb îngust, un loc de trecere într-o altă lume, de transcendere a spiritului, de înălţare spre cer. Ineditul a constat în intervenţia experimentală, respectiv de lipire a unor fâşii din plastic transparent peste cerneala tipografică proaspăt imprimată. Monotipiile expuse astfel în stradă, pe faţada unei clădiri transformate ad-hoc în simeze, permit luminii Soarelui să reflecte, pe oricare loc al suprafaţei lucrărilor, o „rază”, albind negrul şi griurile întunecate - o soluţie conceptual-artistică făcând asociere la op-art.


PICURI 1-5, monotipie, 400x150 cm, 2003


PICURI 3


PICURI 4


PICURI 5


Invitația din partea organizatorilor - Fundația Rubin, Cafeneaua Papillon


CIPRIAN CHIRILEANU ÎŞI ADUCE „ARTA ÎN STRADĂ”
Proiectul „Arta în stradă”, care se desfăşoară de o bună perioadă de timp la cafeneaua Papillon din Timişoara, a întâmpinat publicul timişorean, sâmbătă seara, cu un nou eveniment. Ideea de promovare a artiştilor timişoreni şi de a veni în întâmpinarea simplilor spectatori, la care au colaborat Fundaţia Rubin şi Consiliul Local Timişoara, s-a dovedit extraordinară. Cele cinci gravuri Picuri, fiecare cu dimensiuni de 4x1,5 m, semnate de artistul plastic Ciprian Chirileanu, au contribuit, sâmbătă şi duminică, un pic (mai mult) la chic-ul caracteristic Pieţei Unirii. „În ziua de azi, şansa prin care să te faci remarcat îţi este foarte necesară şi trebuie să ţi-o creezi tu, însă cu un tupeu asociat cu decenţă şi discreţie”, spune Ciprian Chirileanu, artist cu mare implicare în arta în stradă şi, de asemenea, membru al grupului timişorean Graphium. Vernisajul de sâmbătă îi este dedicat, in memoriam, lui Virgil Petrovici, persoană care a avut o mare influenţă în viaţa şi creaţia graficianului, „un exemplu de decenţă şi discreţie, ca un apanaj al oamenilor inteligenţi şi sinceri”. Ei bine, Ciprian Chirileanu a ales de minune cuvintele, pentru că ele descriu foarte bine chiar stilul lui în artă. Un stil care nu este unul deloc pic! pic! ci, dimpotrivă, dă impresia de mişcări puternice, de mână fermă. Fără pic de vorbe în vânt! Picurile lui Ciprian Chirileanu se imprimă şi lasă urme adânci. Urme asupra cărora şi-a pus amprenta şi cercul de pictură pe care l-a desfăşurat pentru patru ani, ca voluntar, cu deţinuţii timişoreni. Artistul a fost onorat şi de prezenţa primarului Gheorghe Ciuhandu, care s-a strecurat ca un simplu spectator şi s-a întreţinut cu graficianul.
Oana Monoran, Ziua de Vest, 10 noiembrie 2003




ARTA-I ARTĂ ŞI ÎN STRADĂ
Ciprian Chirileanu a expus Picuri gigantici
În cadrul proiectului „Arta în stradă” iniţiat de Fundaţia Rubin, în colaborare cu CLT, la sfârşitul săptămânii trecute a expus în starda Vasile Goldiş, sub genericul Picuri, câteva lucrări de grafică, de dimensiuni impresionante, graficianul Ciprian Chirileanu, unul dintre cei mai prolifici creatori de frumos din pleiada artiştilor plastici profesionişti. Ciprian Chirileanu a fost iniţiatorul primelor ediţii ale manifestării Student Fest, iar lucrările lui sunt expuse frecvent nu numai în galerii, ci şi în spaţii neconvenţionale: penitenciar, aeroport etc. Acţiunea din stradă, la vernisajul căreia a participat şi primarul Gheorghe Ciuhandu şi arhitectul Radu Radoslav, graficianul a dedicat-o memoriei lui Virgil Petrovici, prieten apropiat, care a lucrat în cinematografie, televiziune şi în teatru. Titlul expoziţiei s-a referit deopotrivă la anotimp, dar a sugerat şi o tristeţe veselă.
Ioan Stanciu, Agenda Zilei, 10 noiembrie 2003



PICURI PE STRADĂ
Picuri a fost titlul expoziţiei vernisate, sâmbătă seara, în Piaţa Unirii din Timişoara (strada Vasile Goldiş), în cadrul proiectului „Arta în stradă”, un program realizat de către Fundaţia Rubin, în parteneriat cu Consiliul Local al Municipiului Timişoara. Picuri înseamnă pentru autorul lucrărilor scoase în spaţiul public, artistul Ciprian Chirileanu, picături de ploaie, acum, în plină toamnă, dar şi lacrimi vărsate pentru un prieten drag, trecut, recent, în nefiinţă. „Dacă unii se tem să scoată în stradă tablourile lor, fiindcă ei cred că vor fi deteriorate din pricina vremii de afară, uite, mie nu îmi e frică. Vreau ca să le vadă cât mai multă lume”, ne-a spus artistul, care iese în evidenţă la deschiderea fiecărei „personale”. Nici de data aceasta nu s-a dezminţit. Vernisajul a durat circa două minute.
S. P., Renaşterea Bănăţeană, 10 noiembrie 2003




„PICURII” DIN STRADĂ AI UNUI EXPERIMENT PLASTIC
De la o manifestare la alta, „Arta în stradă”, concept oarecum rar la Timişoara, dacă lăsăm la o parte paradigmatica de acum „Stare fără titlu” şi câteva ediţii ale StudentFest-ului a devenit o adevărată „instituţie” care, de la o manifestare la alta, se articulează. În acest sfârşit/început de săptămână, expoziţia (din stradă) a lui Ciprian Chirileanu a fost una exemplară. Autorul, care doar în acest an, pe lângă numeroasele participări la manifestări de grup, este la cea de-a treia „personală”, a ţinut neapărat să precizeze că expoziţia de acum „este in memoriam Virgil Petrovici (de curând plecat dintre noi), un exemplu al discreţiei şi decenţei ca apanaj al oamenilor inteligenţi şi sinceri”. Picurii lui Ciprian Chirileanu, cinci lucrări de grafică de mari dimensiuni (4x1,5 m), „intră” de minune în atmosfera unei zile friguroase de sfârşit de toamnă. Semantica cuvântului ne duce cu gândul la picăturile de ploaie, de sudoare sau de sticlă, la lacrimi, la boabele de rouă. Şi totuşi, lucrările care, de această dată, sunt dominate de negru, nu au nimic deprimant în ele însele. Sunt transpuneri plastice ale unor clipe de interiorizare şi reflexie, picuri disparaţi de gând care se metamorfozează în idee. Interesant este că, într-un soi de post-modernism, artistul revine asupra „discursului plastic”, intervenind în „textul” unor lucrări mai vechi, abandonate în diferite stadii intermediare. Un experiment plastic inedit, pe care creatorul a dorit să-l împărtăşească şi publicului întâmplător, care în aceste zile se află, în trecere, pe strada Vasile Goldiş.
Aurora Mărgeanu, Prima Oră, 12 noiembrie 2003




DROPS 1-3, linocut, 20x15 cm, 2005
DROPS 2


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu