ciprian chirileanu

joi, 28 decembrie 2023

CUTIS ANSERINA

Cutis anserina, 2023

instalație, video, tije din lemn, nisip, dimensiuni variabile (aici, o suprafață de aprox 13 x 4 m)

Lucrarea realizată de Ciprian Chirileanu reproduce la scară monumentală un fenomen biologic cu care corpul uman și al unelor animale se confruntă frecvent. Se referă la firele de păr care se îndreaptă ca reacție a pielii la temperaturi scăzute, la frică sau la emoții. De aici și termenii sinonimi din medicină – dermatospasm, oripilație – sau expresiile precum piele de găina, piele de gâscă, a se zbârli etc. Reacția apare și ca simptom al sevrajului după consumul de droguri sau în cazul înecului. La animale se manifestă pentru a-și menține căldura corpului sau pentru a înfricoșa posibilii inamici.

Ciprian Chirileanu propune o situație ipotetică, un dermatospasm perpetuu, corespondent al unei stări senzoriale de permanentă expectativă. Instalația, conceptuală și minimalistă ca mijloace vizuale, ne pune în fața dilemelor lumii actuale. Ce mecanisme trebuie să accesăm pentru a face față hiper-stimulării? Ce resurse interioare punem în joc pentru a reveni la starea de relaxare și normalitate? - Maria Orosan Telea, curatoare.

Cutis anserina, screenshot

Cutis anserina, video, 1' 36", 2023

...............

Cutis Anserina - parte din expoziția HIPERESTEZIA al grupului Avantpost, deschisă la Bastionul Therezia Colț, Timișoara, în perioada 19 mai – 9 iulie 2023 - în contextul platformelor complementare dedicate Bienalei Art Encounters 2023. Detalii la https://avantpost.ro/project/hiperestezia/

Hiperestezia - concept general, curatoare Maria Orosan Telea

Pentru a clarifica statutul semiotic al imaginii reflectate, Umberto Eco definește oglinda ca pe o proteză extensivă. Un obiect care, chiar dacă nu este o prelungire directă a corpului, potențează capacitatea ochiului de a vedea din unghiuri inaccesibile privirii în mod natural. La fel ca oglinda, o gamă largă de obiecte banale, care cândva în istoria omenirii au fost invenții importante, extind capacitățile senzoriale, uneori atât de mult încât devin proteze magnificative. „Ele fac ceva pe care cu trupul nostru am visat probabil să facem, dar fără să fi reușit vreodată: cum sunt telescopul, microscopul...” (Eco, Kant e l'ornitorinco, 1997).

Relația corpului nostru cu mediul este mijlocită de simțuri. Vedem, auzim, pipăim, gustăm, mirosim prin receptorii sistemului senzorial care mediază contactul primar al individului cu lumea. Atâta timp cât suprafața corpului uman este în întregimea sa un instrument al percepției tactile, în paradigma unei estetici a tactilității, acesta ar putea să reprezinte punctul nodal al cercetărilor. Plecând de aici se nasc, însă, o multitudine de corelații și interdependențe, modalități prin care simțurile pot fi raportate la biologic sau tehnologic, natural sau artificial, afectivitate sau rațional, palpabil sau imaterial, structurat sau destructurat, static sau mobil, etc. Lucrările vor reflecta asupra acestor tipuri de relații, imaginând obiecte și situații care extind funcțiile senzoriale cu ajutorul noilor tehnologii sau care folosesc aceste capacități ca sursă generativă pentru noi expresii artistice. Simțuri potențate prin “proteze extensive ”, sau simțuri care ajută la accesarea cunoașterii acumulate prin ceea ce Abraham Wolf numea “technical arts” (Wolf, 1935).

Prin urmare, expoziția Hiperestezia se plasează la intersecția dintre cunoașterea lumii prin simțuri și cunoașterea lumii prin artă și tehnologie. Însăși etimologia termenului (gr.hyper=mare, aisthesis=simț/senzație), care se referă la receptivitatea exacerbată la stimuli exteriori, sugerează această convergență. Tot din grecescul aisthesis provine și cuvântul estetică, știința care studiază sensibilitatea umană, așa cum a definit-o Alexander Gottlieb Baumgarten.

LABORATOARELE MEMORIEI, la Pietatea Bănățeană

Bucuria unei reușite inedite, cu o temă artistică aparent seacă, dar mai mult decât captivantă. Proiectul Laboratoarele memoriei, inițiat de Renée Renard s-a derulat în două etape: prima (februarie 2023) - realizarea unui set de postere cu materiale de arhivă pentru sediul unei instituții; a doua (septembrie-noiembrie 2023), diversificarea tematică și expunerea proiectului la Cracovia, Polonia.

...

Cu ocazia deschiderii oficiale Timișoara 2023 Capitală Europeană a Culturii, Asociația Pietatea Bănățeană invită publicul la expoziția interactivă ”Laboratoarele memoriei – Pietatea Bănățeană”. Un concept al artistei Renée Renard, care pune în valoare o arhivă de 94 de ani de istorie, coexistență, și ajutor reciproc într-un oraș multicultural (...) documente în limbile română, maghiară și germană, dezvăluind un model de coexistență pașnică, multiculturală și multilingvă. „Conceptul general al Laboratoarelor Memoriei pornește de la premisa că orice spațiu construit este un martor tăcut și mereu prezent al existenței noastre, un colaj complex de istorii și întâmplări care se petrec atât înăuntrul cât și în afara sa.” Grafica expoziției este semnată de Ciprian Chirileanu. - extras de presă, detalii la https://www.banatulazi.ro/laboratoarele-memoriei-se-deschid-publicului-la-pietatea-banateana/

Etapa a doua - diversificarea tematică, septembrie-noiembrie.

„(...) a urmat un dialog cu membrii asociației, care, împreună cu Renée Renard, preocupată de peste zece ani de subiecte legate de memorie și de istoria familiei, au ales fotografii semnificative din istoria lor personală de care își amintesc cu bucurie, precum ziua căsătoriei, nașterea copiilor, prima zi de școală, o reuniune de familie, momente cu colegii sau zile de concediu, reconstituind mici istorii locale integrate în permanentele schimbări ale societății, care și-au pus amprenta pe destinul fiecăruia. Familia văzută de copii este rezultatul unui atelier de creație cu copii și tineri în care aceștia au învățat de la Renée Renard principiile realizării unui arbore genealogic al familiei și au lucrat cu fotografii primite de la părinți, bunici și străbunici. Astfel s-a inițiat un dialog între generații, copiii fiind încurajați să afle mai multe despre istoria familiei, despre arborele lor genealogic. Grafica expoziției este realizată de Ciprian Chirileanu.” - extras de presă, detalii la https://www.pressalert.ro/2023/09/o-noua-expozitie-cadrul-proiectului-despre-istoria-asociatiei-pietatea-banateana/

În fine, o selecție de lucrări / postere au fos expuse la Cracovia, Polonia.

„(...) „Laboratoarele memoriei” cuprinde lucrări ale artistei române Renée Renard care, în creația artistică, abordează aspecte legate de convergența dintre știință, artă și cercetarea documentară, îmbinând trecutul și prezentul seniorilor din Asociația Pietatea Bănățeană din Timișoara. Renée Renard lucrează de peste 10 ani cu subiecte legate de memorie și de istoria familiei. A inițiat conceptul de Laboratoare ale Memoriei și a coordonat ateliere cu copiii și adolescenți pe tema arborelui genealogic și a istoriei de familie. Grafica este realizată de Ciprian Chirileanu.” transmit reprezentanții Asociației Pietatea Bănățeană.” - extras de presă, detalii la https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/expozitie-timisoreana-vizibila-in-polonia-pana-in-31-decembrie-1790010/

sâmbătă, 19 noiembrie 2022

PRIMUL DIN BANCĂ

Primul din bancă - desen, procesare digitală, 2022

Era să uit... despre revenirea mea la desenul satiric. Războiul din Ucraina, total inutil în Europa secolului 21, m-a marcat profund. În primele zile credeam că este o butaforie a conspiraționiștilor post-covid, precum satele fictive ale lui Potemkin pentru încântarea Ecaterinei cea Mare vizitând Crimeea, în 1787. Ideile, imaginația, desenele îmi curgeau de-a valma în cap. Tot ce era în proximitatea estică nu-mi trezea interes, mama lor de Ucraina și Rusia! cu istoria lor comună și mai degrabă dușmănoasă între ei, știam (prea) puțin din Holodomor... Ei, între timp am aflat mai multe... Nu știam cu ce să încep, cum și ce să fac, ținând cont și că România ar putea fi atrasă în conflict. În fine, despre toată tărășenia și cât de vinovați sunt capii rușilor, va dovedi istoria. Încă de la început, ritmul evenimentelor era extrem de alert. Combinând mai multe povești fictive avute în vedere, după un timp am ajuns la varianta „inventării” unui personaj cu față de copil mare, așa cum o are Putin, un elev întârziat, talentat, dar care n-are chef de învățat. Acesta își taie la un moment dat degetul arătător la școală, pe catedră, în rol de macho-ist al clasei – și pornind de la tema mesei lungi obsesive, am ajuns destul de repede la titlul dat, Primul din bancă. Am eliminat narațiunea fictivă avută în vedere inițial, lăsând loc imaginației și fără presiunea evenimentelor reale care se derulau în paralel. Desenele de mai jos au fost postate inițial pe facebook, fără titluri - în ritm de work in progress. Aici, titlurile date sunt orientative, dar susțin demersul conceptual.