PROFESIONISTII

PROFESIONIŞTII: CIPRIAN CHIRILEANU – UN NONCOMFORMIST

(...)

De bună voie la... puşcărie

Nu ştim exact care este motivul care l-a determinat pe Ciprian Chirileanu să facă multe lucruri altfel decât alţii. Primul spaţiu neconvenţional pe care l-a folosit pentru a expune a fost Penitenciarul Timişoara, urmat de Aeroportul Timişoara, datorită amabilităţii comandantului acestuia, Gheorghe Strâmbeanu, şi expoziţia din Peştera Româneşti, din toamna anului trecut. Chirileanu a descoperit într-o zi că mai toate desenele sale satirice aveau ca subiect puşcăriaşi şi călăi. Şi-a propus să facă cunoştinţă cu locul zăbrelit destinat celor certaţi cu legea. Printr-un fost psiholog al Penitenciarului, Chirileanu a ajuns la comandantul Penitenciarului din Timişoara, Ioan Băla. În câteva cuvinte, acesta i-a propus să organizeze o expoziţie cu caricaturi pe data de 1 aprilie. Era în 1998 şi înainte de a avea loc vernisajul din Penitenciar, a stat, la cerere, câteva minute într-o celulă, în haine de puşcăriaş, pentru „a intra în atmosferă”. Expoziţiei i-a urmat o experienţă şi mai interesantă. Un cerc de pictură pentru oamenii din Penitenciarul Timişoara. Cercul şi-a început activitatea în octombrie 1998. Se vedea cu acei oameni de două ori pe săptămână, câte trei-patru ore. La început au fost mai mulţi. După câteva luni, au rămas doar opt. Timişorenii au putut vede lucrările cercului într-o expoziţie care a fost vernisată la 1 iunie 1999, în foaierul Operei Române Timişoara. Chirileanu crede că perioada de lucru cu oamenii din Penitenciar s-a încheiat în decembrie anul trecut, când la Salonul Vega a avut loc o expoziţie a femeilor-deţinut. A luat această hotărâre pentru că simte că trecerea dincolo de pragul puşcăriei îl costă un enorm consum emoţional. Mai simte că a venit vremea galeriilor de artă tradiţionale, motiv pentru care a avut recenta expoziţie la Secţia de Artă a Muzeului Banatului, iar în toamnă va avea una la Helios.

Felicia T. Secoşan – Prima Oră, supliment Magazin TV, 31 mai – 6 iunie 2002