Joi, 23 iunie 2016 - la Galeria Helios din Timișoara, vernisajul
expoziției Unseen, prin intermediul
căreia platforma Avantpost.ro își propune să marcheze, într-o manieră atipică,
cei 100 de ani de la nașterea curentului dadaist. Vor expune: Marina Albu, Aura
Bălănescu, Ciprian Chirileanu, Cosmin Haiaș, Marius Jurca, Gabriel Kelemen.
Livia Mateiaș, Liliana Mercioiu Popa, Sorin Oncu, Renée Renard, Petrică Ștefan,
Daniel Tellman, Bogdan Tomșa, Nicolae Velciov.
Curatoarea expoziției, Maria Orosan-Telea:
“Unseen este o expoziție în care lucrările rămân ascunse privirii, ele
fiind doar un pretext pentru prezentarea ambalajelor în care sunt depozitate
sau transportate de fiecare dintre artiști, în mod obișnuit. Acest tip de gest
reprezintă o reiterare a celebrei practici dadaiste de a aduce în spațiul
expozițional obiectul gata făcut și de a-l prezenta drept operă de artă.
Ambalajul ca ready-made devine, astfel, baza întregului eșafodaj pe care se
sprijină conceptul expozițional. Condiția esențială este autenticitatea
modalităților de împachetare, care sunt prezentate exact așa cum ele au
preexistat expoziției, ne estetizate și fără scop artistic”.
Unseen, Ambalajul, instalație, ambalaje diverse, dimensiuni
variabile, 2016
Marți, 5 iulie 2016 - finisajul expoziției Unseen. Celebrating Dada.
”Proiectul Unseen a fost conceput în trei etape care alternează principiile
acțiunii și non-acțiunii, ale afirmării și negării. Prima parte a constat
într-o acțiune online, în care membrii Avantpost s-au întâlnit în spațiul
virtual pentru a crea un text comun pornind de la titlul viitoarei expoziții. A
doua etapă a demersului, expoziția propriu-zisă, comportă o non acțiune și o
negare (a nu arăta). Finisajul propune din nou o acțiune, la care publicul este
invitat să participe în mod activ, nu doar ca spectator.
Tzara scria în finalul manifestului din 1918: „Libertate: DADA DADA DADA, urlet de culori ondulate, întâlnire a
tuturor contrariilor și a tuturor contradicțiilor”. Prin jocul de negare a
afirmării și afirmare a negării, creat între cele trei etape, proiectul rămâne
subordonat acestui principiu esențial al mișcării Dada: asumarea contradicției
ca și condiție supremă a libertății de expresie”.
UNSEEN, AMBALAJUL
(o povestire, adaptare)
(Prolog:)
Iată ambalajul.
Ambalajul este un cerc al cărui centru e pretutindeni și a cărui
circumferință nu e nicăieri,
nimic nu este mai frumos decât ambalajul, (mai mult,)
ambalajul este măsura tuturor lucrurilor.
(Prin urmare prietene) la ambalajul lăudat să nu te duci cu sacul, (când)
în secolul XXI vor fi ambalaje sau nimic,
multe ambalaje, puțini aleși.
Ambalaje, nu vorbe.
(1)
Ce a fost mai întăi, ambalajul sau opera de artă? (întreabă lumea).
În fața fiecărei capodopere se află un ambalaj (se știe, însă)
azi furi un ambalaj, mâine furi capodopera, (iar)
o mână ambalează pe alta.
Dar unde sunt ambalajele de altă dată?
Dați-mi un ambalaj de sprijin și voi răsturna pământul, (apoi vă)
dau regatul meu pentru un ambalaj!
- A ambala ori a nu ambala, iată întrebarea.
Ambalez, deci exist, (căci)
cine se ambalează de dimineață, ambalează mai departe (și)
cine ambalează la urmă, ambalează mai bine.
- Proletari din toate țările, ambalați-vă! (vă îndemn, doar)
repetiția ambalajelor este mama învățăturii.
(2)
- Lăsați orice speranță, voi cei care ambalați, (zice unul),
(numai) acolo unde este pustiu, se fac ambalaje,
e ceva putred în ambalaj (și)
ambalajul de la cap se împute.
- Nu te supăra ambalatorule, (zice altul),
nu tot ce zboară este ambalaj
(și) nu vinde ambalaje ambalatorului.
- Ambalajele au fost aruncate, (spun ei în cor).
(3)
- Unde e bine, acolo e ambalajul meu, (le răspund celor doi),
capodopera trece, ambalajele rămân
dacă tăceam, ambalator rămâneam.
(Oho,) vremurile se schimbă și noi odată cu ambalajele (și)
ce-i în ambalaj nu-i minciună, (așadar)
este loc pentru toți în ambalaj.
Deșertăciune, o deșertăciune, toate sunt ambalate, (îmi șoptesc),
(știu bine că) iadul este pardosit cu ambalaje bune.
(Am să) dau ambalajului cele ce sunt ambalate și lui Dumnezeu cei ce sunt
ambalați.
(Acum) ambalajul merită o liturghie.
(4)
Ambalajele care nu se văd, se uită,
Ambalajele au ochi și nu văd,
Ai de ce ambala lacrimi pentru lucrurile pe care le vezi,
Pe de o parte, nu pot să văd, de pe altă parte, trebuie să ambalez, (cântăm
toți trei).
Schimbând ambalajul, despre tine este vorba în povestire, (da, despre tine
cititorule),
teoria noastră nu este o dogmă, ci un ambalaj în acțiune,
(doar) pâine și ambalaje de circ,
(ori) ambalajul lui Ingres.
(Așa că) nemulțumitului i se ia ambalajul!
Am venit, am văzut, am ambalat.
(Epilog:)
Ambalajul bun trece primejdia rea
(și numai) îndrăzneala pe care ne-o dă arta ne-a împins să facem ambalaje.
(Mereu) ceea ce este Seen este ambalaj, și ceea ce este ambalat este Unseen,
(iar) ceea ce era de demonstrat, era ambalat.
Ciprian Chirileanu et al.: Arhimede, Aristotel, Boethius, Boileau, Cezar,
Cicero, Dante, Descartes, Epiharm, Euclid, Hegel, Henric al IV-lea, Horațiu,
Isus, Juvenal, Lenin, Lothar I, Marx și Engels, Malraux, Matei, Pacuvius,
Pascal, Pilat din Pont, Protagoras, Shakespeare, Schiller, Saltîkov-Șcedrin,
Tacit, Vergiliu, Villon, precum și anonimi.
Detalii la http://avantpost.ro/archives/8311
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu